Arhiva tag-ul pentru: educatie

Phishing-ul bancar – Propuneri de soluții pentru diminuarea numărului de victime

Odată cu extinderea semnificativă a spațiului virtual, utilizatorii din mediul online își împărtășesc din ce în ce mai multe informații personale și drept urmare, o cantitate enormă de date legate de identificare sau tranzacții financiare sunt expuse agresorilor cibernetici. Phishing-ul este unul dintre exemplele de criminalitate prin intermediul căruia infractorii își înșală victimele, cu scopul de a exploata ulterior elementele exfiltrate. De la primul atac raportat în 1990, metoda a evoluat, vectorii de livrare devenind deosebit de sofisticați. Articolul își propune evaluarea acestor acțiunii, identificarea și revizuirea tehnicilor existente.

Sectorul financiar este una dintre principale ținte ale infractorilor cibernetici, care folosesc deseori atacurile de phishing pentru a ocoli protocoalele de securitate ale băncilor, cu scopul de a-și atrage victime și de a le convinge de legitimitatea e-mailului falsificat. Aceștia apelează la diverse trucuri de inginerie socială prin crearea de scenarii (actualizare falsă a contului, upgrade de securitate etc.) și tehnici specifice (imitarea imaginilor, logo-urilor și identității instituțiilor bancare etc.).

Descarcă documentul: https://dnsc.ro/vezi/document/phishing-ul-bancar

Concluzii

Deși educația cibernetică reprezintă una dintre cele mai eficiente bariere de apărare împotriva phishing-ului, această amenințare va fi dificil de eliminat complet datorită complexității în continuă creștere, a rafinamentului atacurilor, a elementelor de inginerie socială și a instrumentelor tehnice în continuă dezvoltare. Se poate observa o repoziționarea a agresorilor care trec de la e-mailurile tradiționale, la phishing-ul bazat pe rețelele sociale, înregistrându-se un permanent decalaj între atacurile de phishing sofisticate și contramăsurile implementate.

Campaniile de conștientizare cu privire la phishing trebuie să fie promovate nu doar clienților și angajaților băncilor, ci și personalului responsabil de aplicarea legii, care este în măsură să investigheze infracțiunile economico – financiare online. Clienții trebuie să cunoască nivelul potențialului impact financiar rezultat în urma unui atac cibernetic reușit. Băncile trebuie să încerce să combată capabilitățile în continuă schimbare ale atacatorilor cibernetici prin crearea de aplicații online adaptate, mai sigure, cu potențial de a recunoaște mai rapid schemele infracționale de tip phishing. Angajații care transferă fonduri în mod regulat, care gestionează date sensibile, sau care participă la activități cu risc operațional ridicat au nevoie de instruire suplimentară despre cum să detecteze și să evite capcanele phishing mai sofisticate. Persoanele cu rol de aplicare a legii trebuie de asemenea să fie familiarizate cu instrumentele utilizate în atacurile de tip phishing și să înțeleagă modul în care acestea funcționează, pentru a atribui corect atacurile făptuitorilor și pentru a propune contramăsuri mai eficiente.

Formarea continuă privind riscurile de securitate cibernetică poate fi cheia pentru a evita pierderile și pentru a reduce impactul. În acest articol s-a dorit evidențierea importanței dezvoltării mai multor tehnici anti-phishing, cu rol de detectare și blocare a atacurilor, precum și o taxonomie clară pentru a înțelege cât mai mult din ciclul de viață al phishing-ului.

Referințe:

Directoratul Național de Securitate Cibernetică – https://dnsc.ro/vezi/document/phishing-ul-bancar
Siguranța Online – https://sigurantaonline.ro/phishing-ul-bancar/
ResearchGate – https://www.researchgate.net/publication/360393165_Phishing-ul_bancar_Propuneri_de_solutii_pentru_diminuarea_numarului_de_victime_ale_atacurilor_cibernetice_de_tip_phishing

Din culisele unui atac de tip phishing bancar – Unde se poate ajunge?

Atacul de tip phishing a devenit o armă foarte folosită de hackeri, sau/și chiar de personane care nu au cunoștințe destul de avansate în acest domeniu.

Pregătirea unui atac nu este dificilă!
– Atacatorul își alege zona: social media, bancară… sau poate avea o țintă stabilită( Instituție/ Societate).
– Pagina falsă poate fi generată manual sau prin folosirea unor generatoare automate.
– Cumpără o adresă as3manat0are.abc cu cea pe care vrea să o falsifice.
– Trimite mesaje la adrese din grupul țintă sau folosește o listă cu adrese de email găsită/ cumpărată.
– Adună informațiile trimise de către victimele sale.

Vom menține acest studiu în zona bancară, după cum se poate vedea și în imaginea articolului, analizând detaliile atacului și scenariile posibile.

Atacatorul a cerut informații, iar victima a oferit totul!
Pagina de phishing a afișat o serie de formulare ce trebuiesc completate de victimă.

Adresa de email este normal să fie cerută, dar nu există logică în a cere/ oferi parola acelei adrese de email. Banca are nevoie de adresa de email pentru a trimite informații, alerte, documente, fară a fi necesară accesarea acesteia de către bancă, deoarece contul de email trebuie accesat DOAR de deținător.
Ce poate face cu aceste date atacatorul: accesare mesagerie, folosirea adresei pentru alte activități ilegale, încercarea de accesare a altor platforme folosind aceleași date… toate acestea ducând spre multe alte scenarii.
Adresa IP este foarte importantă! Poate afla informații despre infrastructura existentă la acest IP, DAR poate ajuta la tranzacțiile bancare ilegale(voi explica mai jos).
Browser folosit (Crome, Firefox, Edge..etc)…ajută atacatorul la imitarea accesului sau ca informație în cazul unui alt scenariu de înșelăciune.
Data/Ora pot fi folosite în caz de scenariu în formă continuă, ajutănd la convingerea victimei de autenticitatea celui din spatele unei conversații. (”Bună ziua sunt X de la bancă. Am vazut că la data/ora a fost accesat sistemul de verificare și aș mai dori câteva infrmații referitoare la…”)

Imaginea de mai sus se regăsește în explicațiile anterioare. Nume/ prenume, data nașterii, adresă, regiune, cod poștal, număr telefon, număr identificare socială.
Toate acestea pot fi folosite pentru continuarea unui atac, dacă hackerul consideră că victima îi poate aduce anumite beneficii, DAR în egală măsură, pot fi folosite pentru inducerea în eroare a unui funcționar bancar, a unui funcționar public, pentru obținerea unor beneficii ilicite.
Tot aceste informații pot fi folosite pentru a vă fura numărul de telefon, metoda fiind deja cunoscută (SIM Swapping), iar scenariul ei se bazează pe inducerea în eroare a unui angajat al companiei de telefonie, care poate muta numărul pe o altă cartelă de telefon.

Informații Card Bancar
Număr card bancar, Dată de expirare, CVV(numărul de 3 cifre de pe spate), Pin ATM, Numele mamei. Datele sunt cele cerute la tranzacțiile online.
Atacatorul are mai multe variante de câștig.
Vânzarea datelor bancare este foarte întâlnită. Atacatorul adunând un număr impresionant de date, preferă să le vândă, pentru a nu interacționa direct cu extragerea de fonduri.
Tranzacții online. În funcție de bancă, există anumite limite la tranzacțiile online, dar cel ce le deține are opțiuni de folosire a cardului. Poate achiziționa bunuri și servicii, poate face depuneri pe anumite platforme de jocuri, ”donații”…
La folosirea datelor are un avantaj în imitarea deținătorului folosind ceea ce discutam anterior… adresa de IP (folosind una cat mai apropiată de cea reală) și setarea browserului încât să fie identic cu cel din datele obținute.

Sistem bancar, platforme de socializare, funcționari… peste tot există sisteme de securitate avansate, politici și proceduri de funcționare, specialiști… dar atunci când actorul (atacatorul) joacă rolul persoanei(victimei) atât de bine, șansele de reușită sunt mai mari pentru acesta.

Noi suntem cei care putem înclina balanța! Prin educație putem să ne schimbăm statutul de posibile victime în simpli utilizatori și să ne continuăm activitățile zilnice.
Nu trebuie să ajungem victime pentru a începe să conștietizăm existența pericolului. Un pericol real. O ”simplă” întâmplare care ne poate schimba viața!

Educație
Conștientizare
Implicare

Divulgarea de informații prin imprudență – Transmitere – Colectare – Exploatare

”Se poate spune că informația se constituie intr-o reprezentare a realității, dar și a reflecției și proiecției – care sunt operații tipice intelectului uman – prin intermediul unui set bine precizat și structurat de simboluri – de regulă accesibile simțurilor și rațiunii umane, dar și unora dintre dispozitive, precum cele de calcul automat (calculatoare). Informatia nu este nici conținut (ci stările unui sistem pot fi asimilate cu acesta), nici agent (ci semnalele transmise printr-un canal pot fi asimilate cu acesta), nici proprietate, nici instructiune, nici proces și nici metoda, ci informația se constituie într-o categorie de sine stătătoare, având o existență abstractă și subtilă – adică nematerială – categorie care este reflectată de stări, semnale etc. și constituie un element esențial în procesul cunoașterii.” – Wikipedia

Informația a fost și este o armă, o poartă de acces, un flux infinit de date.
Te poate ajuta, împiedica sau distruge.
Totul depinde de context, importanță și exploatare.

Subiectul prezentei analize sunt informațiile ce ajung în spațiul public prin intermediul Internetului.

Regulamentul General de Protecție a Datelor și procedurile de Securitate Cibernetică ajută la protejarea informațiilor, indiferent de natura acestora (personale, confidențiale, secrete..), dar cu toate acestea, dintr-un motiv sau altul, unele informații ajung să fie publice. Vom enumera câteva cauze, dar ne vom concentra pe una singură!

  • Setări greșite,
  • Transport – transmitere – stocare,
  • Lipsă pregătire/ educație,
  • Indiferență,
  • Interese personale.

Transmiterea informației, nu este limitată la ceea cunoaștem standard, ca fiind o modalitate de a trimite informația către altcineva.
Acest proces, la nivel de infrastructură informatică, include mai mulți factori: dispozitiv personal/ corporativ, rețea, vpn, baze de date, aplicații; acestea nefiind tot timpul în aceiași ecuație.

Și totuși acesta este doar introducerea pentru ceea ce urmează!

Subiectul despre care vom discuta, este: Folosirea platformelor online pentru diferite activități aparent inofensive!

Platformele online oferă anumite servicii. Le vom enumera, iar dacă vă veți concentra pe cuvintele cheie… cred că dejă veți putea înțelege direcția în care vom merge!

  • Editare / trimitere fotografii,
  • Editare / trimitere / creare documente,
  • Scanare antivirus aplicații / documente,
  • Scanare antivirus email-uri,
  • Scanare adrese web (link-uri).

Dacă nu știați, sau nu erați siguri…. toate acestea au și o bază de date în spate, care stochează ceea ce am scris mai sus. În ceea ce privește confidențialitatea acestor informații, fiecare platformă are politicile ei, dar totodata au și diferite modalități de acces…. free, vip… Iar accesul la anumite date este la un clic distanță.

Pentru a înțelege mai bine, vom trece la câteva exemple.

Anumite aplicații scanează automat unele adrese (link-uri) și se folosesc de mai multe platforme pentru a găsi dacă acestea au fost raportate ca fiind cu probleme, la fel fac și unii utilizatori, atunci când le primesc prin mesaj, email etc.
Dar grijă la ce scanați… pentru că noi am găsit următoarele..

Trebuie să ințelegem că aplicațiile ce generează aceste documente online nu au vreo vină în acest caz, deoarece adresele spre acele documente sunt destul de greu de ghicit, sau ar trebui să poată fi accesate DOAR cu un cod unic transmis către client(SMS)! Dar acesta ar fi un alt subiect, pentru un alt moment! Problema ar fi scanarea adreselor ce au ajuns într-o bază de date ce este publică.
Informațiile pot fi folosite în diverse scenarii, iar infractorii cibernetici chiar sunt foarte inventivi!

Informații sensibile, dar din fericire invalide la momentul găsirii lor!

Este bine să fim precauți atunci când primim un email sau un fișier, dar scanarea lui pe platformele de recunoaștere a fișierelor infectate este soluția ideală?

Ceea ce scanați este la dispoziția celor ce au anumite privilegii pe aceste platforme!
În cazul în care documentul scanat conține date sensibile, acestea vor putea fi vazute de cel ce va analiza fișierul descărcat. Ce facem dacă este confidențial… sau secret?!?

Un alt exemplu interesant. Am căutat documente considerate a fi virusul Emotet, pentru că așa puteam găsi ușor o listă pentru acest articol, dar pe platformă sunt multe documente ”curate”. Ele rămân acolo și oricine le poate accesa pentru diverse analize… sau culegere de informații…

Pericolul divulgării de date este real!
În cazurile prezentate aici, dar și în multe alte scenarii asemănătoare, acțiunea are loc din dorința de protejare a infrastructurii, este o reacție normală la situația actuală din mediul online, DAR… totuși poate duce la un incident de securitate!
…un incident unde toată lumea a fost atentă, cei implicați au intenții bune, dar totusi s-a întâmplat!

Situații de acest fel putem avea și în ceea ce privește editarile online, completări de documente, transfer de documente(necriptate) etc.

În funcție de informații, cel ce le colectează, are suficiente scenarii de exploatare, iar în caz de succes, rezultatul nu poate fi favorabil pentru cei vizați!

Subiectul este unul destul de vast și discutabil, dar ne vom rezuma doar la informațiile afișate, cu speranța că am deschis subiect de discuție… destul de interesant!

Atenție la detalii!

Ip-urile din Romania parte din schemele de raspandire si control al virusului Emotet.

România, fiind în plină dezvoltare tehnologică, se confruntă zilnic cu astfel de situații, unele controlabile, altele greu accesibile prin intermediul administratorilor de hosting, rețea, ISP etc.

Așa cum am menționat și în alte articole, o serie de dispozitive conectate la internet sunt exploatate de hackeri, făcând parte din sistemele lor de răspândire și control al virușilor.

Articolul de astăzi îl vom trece la categoria ”notă explicativă”, pentru ca fiecare să poată vizualiza complexitatea răspândirii unui astfel de virus!

Un simplu document Word ”dezlânțuie” o serie de activități ascunse în interiorul calculatorului, printre care și descărcarea de alte fișiere, în mod neautorizat. Acestea sunt activate și la rândul lor se conectează la o serie de IP-uri/Domenii pentru a stabili o legătură, destul de compleză, cu panoul de comandă al hackerului. Odată stabilită legătura, hackerul poate trimite diverse comenzi calculatorului… de la sustragerea de date, până la comenzi de atac asupra altor sisteme informatice.
Și toate acestea… în decursul a câtorva minute!

Ceea ce este prezentat în imaginea de mai sus, se poate raporta la 2 feluri de victime.

1. O victimă umană, un utilizator ce primește un email infectat.
Dacă are un minim de cunoștințe, totul se v-a termina acolo. Ignoră email-ul.. s-au îl raportează specialistului, în cazul în care pare ceva important… dar suspect!
Dacă descarcă atașamentul și îl deschide… cursul activităților se vede mai sus!

2. Un sistem compromis.
Poate fi: server, router, cameră supraveghere, frigider smart, condolă gaming, TV, pc, telefon, tabletă, sisteme de comunicare interioare, bec smart, încuietoare smart… etc etc
Mai pe scurt, poate fi orice dispozitiv ce este conectat la internet!

Rezolvarea acestor probleme este la fel de complexă și depinde de mulți factori, dar…. un minim de educație în domeniu, un sfat de la un specialist și o minte deschisă…. pot diminua impactul negativ asupra internauților și al sistemelor informatice!

În principiu am vrut să postez doar pozele, dar chiar îmi doresc să înțeleagă toată lumea, de aceea am adaugat și 2-3 fraze!

Așa că… ATENȚIE LA DETALII!!!

Atenţie la BadPower! Virusul care îţi „prăjeşte” telefonul

– Ultima ameninţare cibernetică se poate instala chiar în încărcătorul mobilului, prin intermediul unui malware.
– Cu ajutorul BadPower, un atacator poate modifica software-ul din încărcătoarele fast charge şi prin urmare şi tensiunea electrică.
– Recomandarea principală este să îţi păzeşti şi încărcătorul, nu doar mobilul, dar programul poate fi instalat şi de la distanţă, prin atacarea telefonului.
– Cel puţin 18 modele sunt vulnerabile la BadPower

Dacă aveai impresia că banalul obiect cu care îţi încarci bateria telefonului este inofensiv, iată că a apărut şi aici o vulnerabilitate de care trebuie să te fereşti. Încărcătoarele noi, de tip „fast charging”, care oferă o încărcare …..
Specialistul în securitate cibernetică, Alexandru Angheluş, îţi recomandă să te fereşti de staţiile publice de încărcare şi să ai grijă atunci când împrumuţi încărcătorul.
Continuarea pe Mediafax.ro

Email capcană din partea unei ”Bănci” din Romania

Departamentul contabil al unui client a primit un email din partea “Bancii Transilvania”.

Impactul a fost zero.

Tentativa fiind imediat raportată/redirectionată catre noi, pentru analiză!

Și asta, datorită ședințelor de Securitate cibernetică și Protecția datelor, avute cu toate departamentele, in special cu cele ce dețin date personale sau activează in zona de contabilitate!

Pentru inducerea in eroare, titlul email-ului este destul de atractiv FW: Banca Transilvania

Denumirea documentului este Document_BT24PDF.iso, deci este clară intenția de a masca existența fisierul ISO prin introducerea de “PDF” in denumirea lui.

Documentele ISO, printre altele, conțin arhivarea a unuia sau a mai multor fișiere, în cazul nostru conține un singur fisier .exe

De obicei fișierele executabile sunt acționate in modul silence, dar totuși pentru victimă este adaugat si un alt fișier neutru pentru a îi oferi ceva.
Exemplu: La deschiderea arhivei apare un document PDF, iar în mod invizibil mai rulează un fișier, acel fișier fiind chiar virusul hackerului.

In cazul de față nu există nimic. Doar executabilul care nu oferă nimic victimei, dar iși face treaba in background.

După extragerea executabilului l-am scanat pe VirusTotal pentru a găsi primele informatii

https://www.virustotal.com/gui/file/134ad4f00831941ea066eb4ee2ebbce6873f53d3f0dbf0c608acc921c5697f46/detection

Realizăm că nu este un malware nou creat, deoarece detecția lui este destul de mare.

Lăsăm fisierul executabil să ruleze in calculatorul pentru analiză, încercând să monitorizăm intreaga activitate.

Observăm activitate zero pentru o perioadă de timp, ceea ce inseamnă ca are setat un “Sleep”, adica să întarzie pentru anumite secunde rularea in calculatorul victimei a virusului.

Nu a instalat nimic in calculator, dar a ramas activ executabilul.

In acest timp am pornit si analiza traficului creat intre calculator si orice altceva de pe internet, pentru a vedea dacă activitatea virusului implică si conectarea in exteriorul retelei.

In urma filtrării traficului generat s-a observant că există schimb de date cu un IP extern.
Domain-ul nu este important să îl adăugăm în postare…

Din trafic am extras datele de logare ale virusului la un FTP cu domain de Romania, dar si faptul ca acestea nu mai sunt valabile, raspunsul FTP-ului fiind TCP Out-of-Order

Se pare ca domain-ul de Romania a fost compromis si FTP-ul a fost folosit în setarile virusului.

Am căutat informații despre incident sau malware și am descoperit că a fost facuta o postare pe Twitter despre domain-ul in cauză, împreuna cu afirmatia ca ar fi virusul Agent Tesla.

Același lucru îl găsim si in detaliile de pe VirusTotal.

Am vazut și scanarea pe platforma online a virusului si corelează cu ceea ce am gasit până acum.
Agent Tesla face parte din categoria Password Stealer. Mai exact, extrage toate datele de logare din calculatorul victimei și le trimite către hacker.

Având in vedere că nu există raspuns din partea FTP-ului la logarea virusului, inseamna că nu mai are acces. Fie nu mai există contul de FTP, fie datele de logare au fost schimbate.. etc

Chiar dacă fură ceva din calculatorul viitoarelor victime, nu are unde sa le trimită și astfel victimele doar vor ramane cu un virus inofensiv in calculator, pana va fi descoperit de antivirus, deoarece detecția lui devine foarte mare.

În concluzie, puțină educație si atenția sporită… ne pot scoate din astfel de situații ce pot deveni foarte dăunătoare pentru noi, dar mai ales pentru angajatori, care vor simți pe deplin impactul unei breșe de securitate!

În ceea ce privește domain-ul românesc compromis, acum este ok. De aceea nici virusul nu mai are datele corecte pentru logarea la FTP.
Și așa cum am mai discutat, este un exemplu și pentru deținătorii de pagini web, deoarece pot deveni ”ajutoare! pentru hackeri…
Tehnologia avansează, practicile celor rău intenționați se dezvoltă… este timpul ca toți utilizatorii să acorde atenție și securității cibernetice!


Unii… măcar lucruri elementare, iar cei implicați in activități serioase online… calculați ce pierderi puteți avea DACĂ!!!

Atenție la detalii!!!