Analysis of some PEGASUS source code leak

A source code – an opportunity to find out the secrets of malware applications
• Pegasus – Zero Click Spyware
• Pegasus – Remote Administration Tool
• Analysis of what the source code represents

Pegasus Spyware Zero Click – One of the most dangerous applications of cyber espionage. If most applications require the victim to click on something, it seems that in the case of Zero Click Spyware it is enough for the target device to receive an SMS. The device is compromised and under the control of the attacker.

The publication of the source code is an opportunity for cybersecurity specialists to discover the secrets of international cyber espionage. We’re going to explore the files we found to see if we’re really that lucky.

The analysis of some Pegasus Spyware source codeDownload the full document

Phishing-ul bancar – Propuneri de soluții pentru diminuarea numărului de victime

Odată cu extinderea semnificativă a spațiului virtual, utilizatorii din mediul online își împărtășesc din ce în ce mai multe informații personale și drept urmare, o cantitate enormă de date legate de identificare sau tranzacții financiare sunt expuse agresorilor cibernetici. Phishing-ul este unul dintre exemplele de criminalitate prin intermediul căruia infractorii își înșală victimele, cu scopul de a exploata ulterior elementele exfiltrate. De la primul atac raportat în 1990, metoda a evoluat, vectorii de livrare devenind deosebit de sofisticați. Articolul își propune evaluarea acestor acțiunii, identificarea și revizuirea tehnicilor existente.

Sectorul financiar este una dintre principale ținte ale infractorilor cibernetici, care folosesc deseori atacurile de phishing pentru a ocoli protocoalele de securitate ale băncilor, cu scopul de a-și atrage victime și de a le convinge de legitimitatea e-mailului falsificat. Aceștia apelează la diverse trucuri de inginerie socială prin crearea de scenarii (actualizare falsă a contului, upgrade de securitate etc.) și tehnici specifice (imitarea imaginilor, logo-urilor și identității instituțiilor bancare etc.).

Descarcă documentul: https://dnsc.ro/vezi/document/phishing-ul-bancar

Concluzii

Deși educația cibernetică reprezintă una dintre cele mai eficiente bariere de apărare împotriva phishing-ului, această amenințare va fi dificil de eliminat complet datorită complexității în continuă creștere, a rafinamentului atacurilor, a elementelor de inginerie socială și a instrumentelor tehnice în continuă dezvoltare. Se poate observa o repoziționarea a agresorilor care trec de la e-mailurile tradiționale, la phishing-ul bazat pe rețelele sociale, înregistrându-se un permanent decalaj între atacurile de phishing sofisticate și contramăsurile implementate.

Campaniile de conștientizare cu privire la phishing trebuie să fie promovate nu doar clienților și angajaților băncilor, ci și personalului responsabil de aplicarea legii, care este în măsură să investigheze infracțiunile economico – financiare online. Clienții trebuie să cunoască nivelul potențialului impact financiar rezultat în urma unui atac cibernetic reușit. Băncile trebuie să încerce să combată capabilitățile în continuă schimbare ale atacatorilor cibernetici prin crearea de aplicații online adaptate, mai sigure, cu potențial de a recunoaște mai rapid schemele infracționale de tip phishing. Angajații care transferă fonduri în mod regulat, care gestionează date sensibile, sau care participă la activități cu risc operațional ridicat au nevoie de instruire suplimentară despre cum să detecteze și să evite capcanele phishing mai sofisticate. Persoanele cu rol de aplicare a legii trebuie de asemenea să fie familiarizate cu instrumentele utilizate în atacurile de tip phishing și să înțeleagă modul în care acestea funcționează, pentru a atribui corect atacurile făptuitorilor și pentru a propune contramăsuri mai eficiente.

Formarea continuă privind riscurile de securitate cibernetică poate fi cheia pentru a evita pierderile și pentru a reduce impactul. În acest articol s-a dorit evidențierea importanței dezvoltării mai multor tehnici anti-phishing, cu rol de detectare și blocare a atacurilor, precum și o taxonomie clară pentru a înțelege cât mai mult din ciclul de viață al phishing-ului.

Referințe:

Directoratul Național de Securitate Cibernetică – https://dnsc.ro/vezi/document/phishing-ul-bancar
Siguranța Online – https://sigurantaonline.ro/phishing-ul-bancar/
ResearchGate – https://www.researchgate.net/publication/360393165_Phishing-ul_bancar_Propuneri_de_solutii_pentru_diminuarea_numarului_de_victime_ale_atacurilor_cibernetice_de_tip_phishing

Atacurile DDOS din România – Trezirea la realitate

Atacul DDOS

Atacul DDOS este o formă de atac cibernetic realizat prin trimiterea excesivă de date către serverul țintă. Pentru realizarea atacului nu este obligatoriu ca atacatorul să fie hacker și să aibă cunoștințe tehnice deosebite, dar impactul asupra țintei va depinde de anumite criterii esențiale.

Este considerat un atac cibernetic deoarece poate produce pagube în toate industriile și mai ales infrasctructurilor serviciilor esențiale.

Atunci când se lansează un astfel de atac trebuie să existe:

  • O țintă clară (nu introduci un IP la nimereală),
  • Un scop clar (faimă, mesaj, daune),
  • Buget(platformă ddos, zombi, echipament, proxy).
  • Sacrificiu (dispozitive/ Ip-uri care devin inutile)

Primele două sunt ușor de înțeles, așa că vom insista doar pe buget și sacrificiu.

Buget.

DDOS-as-a-Service
Realizarea atacurilor DDOS se poate face prin intermediul platformelor care oferă servicii de acest gen. Ca și preț pentru 1 oră de DDOS asupra unui IP vorbim de 10-35$. Un ”atacator” va plăti în funcție de ceea ce dorește ca platforma să facă pentru el (tip, timp, putere). În timpul atacului acesta va accesa o altă platformă de control a funcționalității IP, va copia adresa raportului și se va lăuda cu ”atacul hacking” asupra țintei X.

Servere compromise.
O altă metodă de atac este folosirea serverelor compromise(de aceea se insistă pe securizarea infrastructurilor administrate). Hackerii compromit servere vulnerabile sau prin intermediul verigilor slabe(angajați) și introduc o serie de scripturi pentru persistența accesului, dar și pentru folosirea infrastructurii în desfășurarea unor tipuri de atacuri(ddos, distribuire de malware, campanii phishing etc). De cele mai multe ori aceștia vând accesul la aceste scripturi sau le folosesc pentru platformele mai sus menționate. Dar revenind la subiectul principal, vom sublinia faptul că doritorii de DDOD vor cumpăra accesul la aceste scripturi și le vor folosi după bunul plac.

Zombi
Exact! Ca în filmele cu acei oameni care făceau anumite lucruri fără a exista consimțământ. Așa și în cazul nostru, doar că sunt folosite dispozitivele oamenilor(și aici iar amintesc de necesitatea securizării, dar pentru dispozitivele noastre: pc, telefon, tabletă, router, tv, frigider smart etc). Atacatorii lansează campanii de distribuire a virușilor, iar dispozitivele infectate vor aștepta comenzile hackerului. Aici nu doar timpul de atac este foarte mare, ci și bugetul necesar pentru menținerea accesului.

Echipament/ Proxy
Aplicațiile pentru atacul DDOS nu sunt ceva super complicat și se pot obține ușor, fie fiind cumpărate, fie folosindu-se aplicații piratate/ sparte. Aici factorii importanți sunt lista de IP-uri folosită sau nodurile de redirecționare. De obicei, IP-urile folosite în atacuri cibernetice intră în diferite liste negre și vor fi respinse de mecanismele de apărare dispozitivelor sau infrastructurilor(antivirus, firewall etc), drept urmare, pentru a realiza un atac trebuie ca atacatorul să cumpere liste care să conțină IP-uri bune.

Sacrificiu

Sacrificiul este legat ceea ce am descris la Buget.
Atunci când este efectuat un astfel de atac, Toate IP-urile sunt preluate de mecanismele de apărare și introduse în lista neagră, această listă ajunge să fie folosită de mai multe mecanisme anti hacking și astfel devin inutile.
Sacrificiul vine atunci când se inițiază un astfel de atac.. știind că acele dispozitive sau IP-uri folosite nu vor mai fi bune pentru alte atacuri.

Dar… acest lucru este valabil NUMAI atunci când infrastructurile folosesc mecanisme de apărare împotriva atacurilor cibernetice!!!

Impactul atacurilor DDOS

Trebuie să înțelegem că impactul unui atac DDOS diferă de la infrastructură la infrastructură, depinde de timpul de atac și de mecanismele de apărare.

Impactul asupra unei pagini de prezentare nu se aseamănă cu atacul asupra unui magazin online, deoarece blocarea temporară a accesului la pagina web poate afecta imaginea și corespondența, în schimb magazinul online nu va putea vinde produse în timpul atacului cibernetic.

Infrastructurile cu soluții de apărare implementate vor fi afectate mai puțin sau chiar deloc vizibil, deoarece unele IP-uri vor fi blocate foarte repede, iar unele vor fi direcționate spre ”găurile negre” pregătite pentru astfel de situații.

Ce se poate face pentru evitarea/ stoparea incidentelor.

Exista o serie de măsuri care se pot aplica pentru diminuarea impactului, iar administratorii de rețele pot apela oricând la prietenul Google pentru implementare.

Dar… vom pune în articol câteva idei.

  1. In funcție de buget, se pot achiziționa echipamente anti DDOS sau servicii anti DDOS(traficul va trece prin serverele acestora, iar administratorul doar va fi notificat că a exista un atac, fără a fi afectată infrastructura),
  2. Setarea corectă a permisiunilor și a accesului la infrastructură(white/ black lists),
  3. În funcție de funcționalitatea infrastructurii se pot aplica restricții/ limitări pe timpul nopții,
  4. Dacă activitatea este dedicată utilizatorilor din România, o restricție pe IP este o soluție bună(asta dacă atacatorul nu are IP-uri curate de România),
  5. .. mai completăm dacă ne mai vin idei(încă sunt la jumătatea ceștii de cafea…)

Măsura cea mai interesantă și eficientă este cea ofensivă, dar nu o punem în listă, deoarece x, y, z. Un mecanism de apărare ofensiv ar prelua, în timp real, toate IP-urile folosite în atac și ar trimite către acestea un flux de date care să ducă la blocarea serverelor/ dispozitivelor folosite în atac. În acest caz, atacatorii și dispozitivele acestora vor deveni victime ale propriilor acțiuni, iar țintele acestora nu vor avea de suferit.
Desigur, vor exista victime colaterale, dispozitivele și infrastructurile compromise(folosite de atacatori) fiind afectate pe termen scurt, dar…

Pentru a înțelege mai bine situația, vom folosi un scenariu foarte legat de realitate.

Un magazin online poate funcționa pe un server pe care îl împarte cu alți chiriași sau unul dedicat. Indiferent de situație, acel server face parte dintr-o infrastructură și este echipat cu mecanisme automate de apărare/ protejare.
Pentru face un calcul al impactului și stabilirea unor restricții.. de exemplu pe IP, încât după anumite ore sau pe toată durata acestei perioade doar clienții din România să poată accesa magazinul, trebuie să existe o imagine clară a clienților, pentru a vedea câți clienți sunt din afara țării. În funcție de procentul acestora (5 -10 -15%) și raportat la 30 de zile puteți face o un calcul al sumei pierdute dacă blocați accesul.
Restul de 85%, care provin din România, nu îi vom raporta la 30 de zile, ci la 1-2 zile în care magazinul nu ar mai fi funcțional.
De ce 1-2 zile? Deoarece în cazul unui atac de tip DDOS mecanismele de apărare ale infrastructurii din care face parte serverul magazinului se va proteja și va suspenda întregul server, pentru a nu fi afectate și alte componente ale acestuia.
Mai exact, dimineață veți observa ca magazinul este offline, urmează un schimb de mesaje/ telefoane cu administratorul, acesta discută cu echipa tehnica a infrastructurii și până la urmă magazinul revine la normal, doar că în tot acest timp clienții nu l-au putut accesa și au căutat în altă parte.

Fiind o perioadă dificilă și luând în considerare creșterea numărului de atacuri cibernetice suntem obligați să luăm măsuri mai drastice. Să calculăm posibilele pierderi în cazul unui atac cibernetic și să implementăm măsuri de diminuare a impactului.
Măsuri adaptate la serviciile oferite, posibile pierderi, impact, imagine…buget etc.

Analiza atacului cibernetic prin SMS – ”Ai un nou mesaj vocal – asculta acum!”

Zilele acestea o serie de mesaje ca cele afișate mai sus au ajuns sub formă de SMS pe telefoanele românilor.
Gramatica, exprimarea, dar și modalitatea de scriere a acestor mesaje, denotă că au fost trimise, cel mai probabil, de programe automate de trimitere și traduse automat. De obicei, metoda de divizare a cuvintelor fiind folosită pentru a trece de filtrul cuvintelor cheie și evitarea blocării mesajelor(un exemplu fiind mesajele care ajung în SPAM deoarece sunt considerate malițioase). În cazul nostru, cuvintele principale fiind: mesaj, mesagerie, nou, acum, vocal, prietenii… nu au ”greutatea” cuvintelor: bancă, informații, actualizare, descarcă, încât să existe necesitatea divizării acestora.

Deși exista dorința analizării acestei situații, timpul necesar nu prea exista, până când a venit SMS pe numărul nostru… și nu am putut să îl ignorăm…

Adresă web: www.dom_ain.com/nvl/?kOpJM1yX-HAsEI8
Am început cu analizarea adresei oferite, pentru a putea înțelege atacul cibernetic.
Vizitarea adresei de pe pc duce spre o eroare 404, ceea ce înseamnă că adresa nu există.. sau are restricții pe anumite dispozitive, platforme de analiză malware online, calculatoare virtuale etc.
Adresa fiind obținută prin SMS, există șanse foarte mari ca accesarea sau acțiunile stabilite la accesare să fie posibile doar dacă vizitarea se face cu un dispozitiv mobil(telefon) sau în funcție de alte criterii(IP, browser etc).

Pentru a nu intra în detaliile tehnice legate de adresa web vom sări câțiva pași, dar vom menționa că este adresa unei pagini web compromise, aceasta fiind una dintre cele mai practicate metode ale hacker-ilor, folosirea paginilor web compromise reduce expunerea acestora, credibilitatea acțiunilor ilegale și reducerea costurilor.

Suntem în etapa în care am analizat structura paginii, am adunat informații și am descoperit că folderul /nvl/ conține un singur fișier index.php. Una dintre țintele analiștilor de securitate cibernetică fiind intrarea în posesia fișierelor folosite de infractorii cibernetici, de aceea este un pas important.

Un fișier care la accesarea cu dispozitivul acceptat ar trebui să arate ceva, să te direcționeze undeva sau să îți ofere ceva pentru descărcare. Sau cel puțin așa se manifestă majoritatea atacurilor de acest fel.

Așa cum se întâmplă de foarte multe ori, pagina web nu este singura compromisă.. ci întreg serverul, împreună cu toate paginile existente. Pagini care sunt folosite atât pentru acest atac prin SMS cât și multe alte campanii de phishing, fraudă etc.

Trecem la partea de dispozitiv mobil, pentru a vedea dacă adresa în cauză ne poate oferi și alte informații despre ceea ce deja știm că este un atac cibernetic.

La accesarea adresei direct din SMS, pagina care apărea cu eroare pentru pc, identificând dispozitivul ca fiind unul mobil, afișează acum informații despre serviciul de telefonie folosit, numărul nostru de telefon, un presupus timp al mesajului și desigur posibilitatea de a descărca aplicație necesară pentru a asculta mesajul vocal.
Credibilitatea acestei ferestre este susținută de faptul că în colțul din stânga sus apare imaginea serviciului folosit și numele serviciului apare încă odată înainte de ”You have new voicemail”.

În cea de-a doua imagine am folosit tehnica descrisă și în cursul de phishing din cadrul proiectului Cyber AID, cu ajutorul căreia putem vedea ce se ascunde în spatele butonului și observăm o adresă.. destul de lungă. Accesăm adresă de pe calculatorul folosit ca și laborator de analiză malware, dar același rezultat ca la cealaltă adresă… adica nimic. Așa că o accesăm direct de pe telefon, pentru a descoperi secretul atacului, deși 99% ar trebui să fie vorba despre o aplicație malware.

Dar până la accesare, trebuie menționat un aspect foarte important, care poate reduce numărul victimelor. Sub butonul de descărcare există o informare care explică cum să schimbi setările dacă nu este permisă instalarea. În cazul acesta lipsa cunoștințelor tehnice de bază și a cunoașterii limbii engleze este un plus … în acest caz.

Apăsăm butonul într-un mod normal, pentru a vedea ce se întâmplă.

Se confirmă bănuiala în ceea ce privește tipul de atac cibernetic. Este o campanie de distribuire a unei aplicații mobile infectate cu virus, care poate extrage informații sau poate controla în totalitate dispozitivul.

15 din 63 nu este chiar ceva bun, dar rata de detecție va crește datorită faptului că am scanat online aplicația. Avem și o oarecare confirmare despre ceea ce urmărește atacatorul(Android, Banker, Dropper, Flubot..)
<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<manifest xmlns:android="http://schemas.android.com/apk/res/android" android:sharedUserId="FhNCOBaqbWTRpdTX.uid.shared" android:versionCode="1" android:versionName="1.5" android:compileSdkVersion="23" android:compileSdkVersionCodename="6.0-2438415" package="com.iqiyi.i18n" platformBuildVersionCode="28" platformBuildVersionName="9">
    <uses-sdk android:minSdkVersion="24" android:targetSdkVersion="28"/>
    <uses-permission android:name="android.permission.CALL_PHONE"/>
    <uses-permission android:name="android.permission.INTERNET"/>
    <uses-permission android:name="android.permission.ACCESS_NETWORK_STATE"/>
    <application android:theme="@style/Theme.MyApplicationTest" android:label="@string/app_name" android:icon="@drawable/design_fab_elevation" android:name="com.icecream.sandwich.k" android:debuggable="true" android:allowBackup="true" android:largeHeap="true" android:supportsRtl="true" android:extractNativeLibs="false" android:usesCleartextTraffic="true" android:appComponentFactory="p70c75997.p176b4c0b.p0df18794.p97d0d6ed">
        <activity android:name="com.iqiyi.i18n.p407b2628" android:launchMode="singleTop">
            <intent-filter>
                <action android:name="android.intent.action.MAIN"/>
                <category android:name="android.intent.category.LAUNCHER"/>
            </intent-filter>
        </activity>
        <service android:name="com.iqiyi.i18n.p5e7bd65e" android:enabled="true" android:exported="true"/>
        <receiver android:name="com.iqiyi.i18n.p49060a87" android:permission="android.permission.BROADCAST_SMS">
            <intent-filter>
                <action android:name="android.provider.Telephony.SMS_DELIVER"/>
            </intent-filter>
        </receiver>
        <service android:name="com.iqiyi.i18n.pcdefb005" android:enabled="true" android:exported="true"/>
        <activity android:name="com.iqiyi.i18n.pd0a77d7f" android:launchMode="singleTop">
            <intent-filter>
                <data android:scheme="sms"/>
                <category android:name="android.intent.category.DEFAULT"/>
                <action android:name="android.intent.action.SENDTO"/>
                <category android:name="android.intent.category.BROWSABLE"/>
                <data android:scheme="mmsto"/>
                <action android:name="android.intent.action.SEND"/>
                <data android:scheme="mms"/>
                <data android:scheme="smsto"/>
            </intent-filter>
        </activity>
        <receiver android:name="com.iqiyi.i18n.p5e3a14da" android:permission="android.permission.BROADCAST_WAP_PUSH">
            <intent-filter>
                <action android:name="android.provider.Telephony.WAP_PUSH_DELIVER"/>
                <data android:mimeType="application/vnd.wap.mms-message"/>
            </intent-filter>
        </receiver>
        <provider android:name="com.iqiyi.i18n.pda2d9c90" android:enabled="true" android:exported="false" android:authorities="com.iqiyi.i18n.pda2d9c90" android:grantUriPermissions="true"/>
        <service android:name="com.iqiyi.i18n.pff03a26d" android:permission="android.permission.BIND_NOTIFICATION_LISTENER_SERVICE" android:enabled="true">
            <intent-filter>
                <action android:name="android.service.notification.NotificationListenerService"/>
            </intent-filter>
        </service>
        <activity android:name="com.iqiyi.i18n.p0cb0aae8">
            <intent-filter>
                <action android:name="android.intent.action.MAIN"/>
            </intent-filter>
        </activity>
        <activity android:name="com.iqiyi.i18n.p7fe53cb4" android:launchMode="singleTop"/>
        <service android:name="com.iqiyi.i18n.pc2630c03" android:permission="android.permission.SEND_RESPOND_VIA_MESSAGE" android:exported="true">
            <intent-filter>
                <action android:name="android.intent.action.RESPOND_VIA_MESSAGE"/>
                <data android:scheme="sms"/>
                <data android:scheme="smsto"/>
                <category android:name="android.intent.category.DEFAULT"/>
                <data android:scheme="mms"/>
                <data android:scheme="mmsto"/>
            </intent-filter>
        </service>
        <activity android:name="com.iqiyi.i18n.peffc8420" android:launchMode="singleTop"/>
        <service android:name="com.iqiyi.i18n.p0b42ebee" android:permission="android.permission.BIND_ACCESSIBILITY_SERVICE" android:enabled="true" android:exported="false">
            <meta-data android:name="android.accessibilityservice" android:resource="@xml/accessibility_service_config"/>
            <intent-filter>
                <action android:name="android.accessibilityservice.AccessibilityService"/>
            </intent-filter>
        </service>
    </application>
    <uses-permission android:name="android.permission.FOREGROUND_SERVICE"/>
    <uses-permission android:name="android.permission.RECEIVE_SMS"/>
    <uses-permission android:name="android.permission.WRITE_EXTERNAL_STORAGE"/>
    <uses-permission android:name="android.permission.READ_SMS"/>
    <uses-permission android:name="android.permission.RECEIVE_MMS"/>
    <uses-permission android:name="android.permission.WRITE_SMS"/>
    <uses-permission android:name="android.permission.KILL_BACKGROUND_PROCESSES"/>
    <uses-permission android:name="android.permission.REQUEST_DELETE_PACKAGES"/>
    <uses-permission android:name="android.permission.READ_PHONE_STATE"/>
    <uses-permission android:name="android.permission.WAKE_LOCK"/>
    <uses-permission android:name="android.permission.QUERY_ALL_PACKAGES"/>
    <uses-permission android:name="android.permission.READ_CONTACTS"/>
    <uses-permission android:name="android.permission.VIBRATE"/>
    <uses-permission android:name="android.permission.SEND_SMS"/>
    <uses-permission android:name="android.permission.REQUEST_IGNORE_BATTERY_OPTIMIZATIONS"/>
</manifest>

Aplicația conține și limba română

<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<resources>
    <string name="abc_action_bar_home_description">Navigați la ecranul de pornire</string>
    <string name="abc_action_bar_up_description">Navigați în sus</string>
    <string name="abc_action_menu_overflow_description">Mai multe opțiuni</string>
    <string name="abc_action_mode_done">Gata</string>
    <string name="linphonerc_default">Afișați tot</string>
    <string name="linphonerc_factory">Alegeți o aplicație</string>
    <string name="lpconfig">DEZACTIVAT</string>
    <string name="abc_capital_on">ACTIVAT</string>
    <string name="abc_menu_alt_shortcut_label">Alt+</string>
    <string name="abc_menu_ctrl_shortcut_label">Ctrl+</string>
    <string name="abc_menu_delete_shortcut_label">delete</string>
    <string name="abc_menu_enter_shortcut_label">enter</string>
    <string name="abc_menu_function_shortcut_label">Function+</string>
    <string name="abc_menu_meta_shortcut_label">Meta+</string>
    <string name="abc_menu_shift_shortcut_label">Shift+</string>
    <string name="ringback">space</string>
    <string name="rootca">Sym+</string>
    <string name="abc_prepend_shortcut_label">Meniu+</string>
    <string name="abc_search_hint">Căutați…</string>
    <string name="abc_searchview_description_clear">Ștergeți interogarea</string>
    <string name="abc_searchview_description_query">Termen de căutare</string>
    <string name="abc_searchview_description_search">Căutați</string>
    <string name="abc_searchview_description_submit">Trimiteți interogarea</string>
    <string name="abc_searchview_description_voice">Căutare vocală</string>
    <string name="abc_shareactionprovider_share_with">Trimiteți la</string>
    <string name="abc_shareactionprovider_share_with_application">Trimiteți folosind %s</string>
    <string name="abc_toolbar_collapse_description">Restrângeți</string>
    <string name="search_menu_title">Căutați</string>
    <string name="status_bar_notification_info_overflow">999+</string>
</resources>

La instalarea în telefon apar două fișiere:

com.iqiyi.i18n.p49060a87 android.provider.Telephony.SMS_DELIVER
com.iqiyi.i18n.p5e3a14da android.provider.Telephony.WAP_PUSH_DELIVER

Permisiunile necesare pentru a își desfășura activitatea în dispozitiv:

android.permission.CALL_PHONEAllows an application to initiate a phone call without going through the Dialer user interface for the user to confirm the call
android.permission.INTERNETAllows applications to open network sockets
android.permission.ACCESS_NETWORK_STATEAllows applications to access information about networks
android.permission.FOREGROUND_SERVICE
android.permission.RECEIVE_SMSAllows an application to receive SMS messages
android.permission.WRITE_EXTERNAL_STORAGEAllows an application to write to external storage
android.permission.READ_SMSAllows an application to read SMS messages
android.permission.RECEIVE_MMSAllows an application to monitor incoming MMS messages
android.permission.WRITE_SMSAllows an application to write MMS messages
android.permission.KILL_BACKGROUND_PROCESSESAllows an application to call killBackgroundProcesses(String)
android.permission.REQUEST_DELETE_PACKAGES Allows an application to delete packages
android.permission.READ_PHONE_STATEAllows read only access to phone state
android.permission.WAKE_LOCKAllows using PowerManager WakeLocks to keep processor from sleeping or screen from dimming
android.permission.QUERY_ALL_PACKAGES
android.permission.READ_CONTACTSAllows an application to read the user’s contacts data
android.permission.VIBRATEAllows access to the vibrator
android.permission.SEND_SMSAllows an application to send SMS messages
android.permission.REQUEST_IGNORE_BATTERY_OPTIMIZATIONSPermission an application must hold in order to use ACTION_REQUEST_IGNORE_BATTERY_OPTIMIZATIONS
android.permission.BIND_NOTIFICATION_LISTENER_SERVICEMust be required by an NotificationListenerService, to ensure that only the system can bind to it
android.permission.SEND_RESPOND_VIA_MESSAGEAllows an application (Phone) to send a request to other applications to handle the respond-via-message action during incoming calls
android.permission.BIND_ACCESSIBILITY_SERVICEMust be required by an AccessibilityService, to ensure that only the system can bind to it

Domenii asociate:

wiprniagitknuns.pwns0.centralnic.net. hostmaster.centralnic.net
rqybkmivdweeglt.kzns.nic.kz. hostmaster.nic.kz
wlexlwrphocarsf.hostns0.centralnic.net. hostmaster.centralnic.net
vbqejyinxofjsxh.emailv0n0.nic.email. hostmaster.donuts.email
iaaukvtdrttacjr.com.uaho1.com.ns.ua. dnsmaster.hostmaster.ua
iekpphblviocqmh.topa.zdnscloud.com. td_dns_gtld.knet.cn
ojtbquxjpvgvbfj.runs1.ojtbquxjpvgvbfj.ru ns2.ojtbquxjpvgvbfj.ru

Toate aceste informații confirmă că scopul atacului cibernetic este de a prelua controlul dispozitivelor mobile care instalează aplicația. Permisiunile enumerate mai sus pot fi utile la urmărirea tranzacțiilor bancare, deoarece implică controlul asupra mesajelor pentru a vedea codurile suplimentare de autentificare, extragerea datelor bancare dar și folosirea dispozitivelor pentru răspândirea virusului către numerele de telefon stocate pe fiecare dispozitiv.

Până și accesul la setările vibrației și notificărilor telefonului sunt un aspect clar al activităților pe care le poate avea atacatorul, activități care se vor desfășura într-un mod silențios, pentru a nu atrage atenția proprietarului.

Ce se poate face pentru a evita un incident?

  • Ignorarea mesajelor care par suspicioase sau vin de la numere necunoscute,
  • Instalarea unui antivirus/ antimalware,
  • Chiar dacă ați descărcat aplicația din greșeala.. evitați să apăsați ”OPEN” sau ”INSTALL”,
  • Dacă totuși ați instalat apk-ul în telefon… închideți telefonul imediat!

Secretele evitării incidentelor cibernetice sunt:

  • Conștientizarea pericolului din mediul online și utilizarea tehnologiei,
  • Educația ciberntică, pentru a înțelege funcționalitatea atacurilor,
  • Acceptarea avertizărilor venite de la autorități(DNSC) și specialiști.

Pentru mai multe informații despre atacurile cibernetice vă așteptăm pe Cyber AID – https://www.cyberaid.eu/

Din culisele unui atac cibernetic asupra CCDCOE – NATO

Cine atacă sistemele informaționale ale NATO?

Una dintre activitățile zilnice ale echipei tehnice Prodefence este de a analiza conținutul canalelor de comunicare/ prezentare ale grupărilor de criminalitate cibernetică sau orice altă sursă disponibilă avem, pentru a trage concluzii asupra evenimentelor legate de securitatea cibernetică a infrastructurii informaționale a României și parțial a infrastructurii partenerilor europeni, menținând astfel o imagine clară a activităților cibernetice pentru activitățile noastre standard. Ne menținem atenția și asupra partenerilor din Europa, deoarece unele atacuri cibernetice pot avea impact direct asupra României.

În urma analizelor am constatat că pe unul dintre canalele menționate circulă documente ale unui test de penetrare din 2019, executat asupra Centrului de excelență pentru apărare cibernetică cooperativă al NATO(CCDCOE).

Întâmplarea face ca articolul să fie început în zilele de desfășurare a exercițiilor de securitate cibernetică ale Centrului de excelență….

Figura 5: Documentele arhivei – atac cibernetic.
Sursă: Analiză arhivă – Prodefence Team

Un test de penetrare se poate face doar cu acordul management-ului infrastructurii în cauză și sub nici o formă datele colectate nu trebuie să fie publice. De aceea vom considera că documentele sunt rezultatul unui atac cibernetic realizat asupra infrastructurii CCDCOE.

Având în vedere etapele unui test de penetrare sau a unui atac cibernetic, se pare că documentele reprezintă partea de culegere de informații și scanarea infrastructuri. Prin intermediul unei aplicații care explorează / analizează conținutul și legăturile între anumite structuri informaționale, s-a reușit reproducerea grafică a conectivității factorilor analizați.

Figura 2: Reprezentarea grafică a conexiunilor CCDCOE.
Sursă: Analiză arhivă – Prodefence Team (Foto mărime redusă pentru protejarea informațiilor)


Figura 2: Reprezentarea grafică a conexiunilor CCDCOE
Sursă: Analiză arhivă –  Prodefence Team (Foto mărime redusă pentru protejarea informațiilor)

Din etapa de culegere de informații despre infrastructura CCDCOE se evidențiază:

  • Țările în directă legătura,
  • Serverele în directă legătură,
  • Persoanele care reprezintă CCDCOE în aceste țări,
  • Fotografiile acestora,
  • Informații despre reprezentanți(educație, posturi, adrese email, skype )
  • Instituțiile guvernamentale/ non-guvernamentale cu care relaționează reprezentanții.

Fiecare membru implicat având alocat un folder separat în care se află informațiile care au legătură cu acesta. În total, 93 de nume ale persoanelor implicate în activitățile NATO.

Figura 3: Dosarele individuale ale membrilor țintiți.
Sursă: Analiză arhivă – Prodefence Team

Figura 3: Folderele reprezentând persoanele vizate
Sursă: Analiză arhivă –  Prodefence Team(conține elemente ascunse intenționat)

Culegerea de informații despre personalul CCDCOE relevă faptul că atacatorul s-a pregătit pentru un atac complex. Pe lângă căutarea vulnerabilităților din sistem, cel mai probabil personalul a fost ținta unor atacuri cibernetice, ca prin intermediul acestora să poate ajunge în infrastructura instituției.

Așa cum am menționat în studiul ” Cyber Intelligence – Using Profiling” (https://dnsc.ro/vezi/document/isaca-cyber-intelligence-using-profiling), crearea profilului este esențială în plănuirea unui atac cibernetic, deoarece poate deschide o cale mai ușoară de acces spre infrastructura țintită. Găsirea de vulnerabilități ale sistemelor de operare și exploatarea acestora nu este întotdeauna cea mai bună cale, de aceea atacatorii preferă să obțină accesul prin intermediul a ceea ce este denumit ”veriga slabă”, făcând referire la omul care are acces legal la sistem.

În acest caz, persoanele vizate este posibil să fi avut parte de anumite atacuri cibernetice, dar fiind parte dintr-o organizație care se ocupă de securitate cibernetică probabil că le-au depistat și nu au existat incidente cauzate de aceste acțiuni infracționale.

Pe de altă parte, poate că acum, datorită articolului vor face legătura cu întâmplări, incidente sau alte situații derulate în acea perioadă.

O altă etapă a atacului o reprezintă scanarea serverelor care susțin activitatea Centrului, încercând astfel să găsească vulnerabilități ale sistemului informațional și exploatarea acestora, pentru obținerea accesului neautorizat.

Figura 4: Documente din arhiva atacatorului.
Sursă: Analiză arhivă – Prodefence Team
Figura 5: Documente din arhiva atacatorului.
Sursă: Analiză arhivă – Prodefence Team

Atacatorul a folosit programe de monitorizare/ interceptare a traficului de date, pentru identificarea funcționalității și pentru scanarea vulnerabilităților serverelor care fac subiectul atacului. Raportul html, precum și fișierele gnmap, nmap, xml, lmpr, conțin informații foarte importante ale activelor scanate, iar printre acestea se pot observa și documente care au fost descoperite în timpul scanărilor, pe care atacatorul le-a salvat, încercând astfel să găsească noi informații utile.

Posibilele vulnerabilități descoperite la data respectivă sunt integrate în raportul menționat anterior, existența acestora validând faptul că după scanare atacatorul a avut motive tehnice pentru continuarea atacului. Este adevărat că unele vulnerabilități nu pot fi exploatate, iar prezența lor în raport poate fi cauzată de interpretarea parametrilor în mod eronat, cauza fiind asemănarea cu anumite vulnerabilități cunoscute.

Figura 5: Grafic din raportul programului de scanare a vulnerabilităților
Sursă: Analiză arhivă – Prodefence Team

Scanarea porturilor deschise ale serverelor descoperite că ar avea legătură cu CCDCOE, identificarea serviciilor existente și încercarea de a descoperi vulnerabilități cunoscute ale acelor servicii.

Figura 6: Parte din rezultatele scanărilor
Sursă: Analiză arhivă – Prodefence Team(conține informații editate)

Partea mai interesantă a acestei analize și în general a tuturor analizelor din zona de infracționalitate cibernetică o reprezintă informațiile despre atacator/ atacatori.

Cine a executat această culegere de informații și scanările infrastructurilor?

De cele mai multe ori acest aspect rămâne o necunoscută, deoarece atacatorii au posibilitatea de a își ascunde urmele, prin schimbare adresei IP, modificări ale sistemului de operare, folosirea de calculatoare virtuale etc. În cazul de față, din neglijență sau intenționat, rezultatele din scanările expuse conțin informații despre locația probabilă a atacatorului.

Figura 7: Informații dispozitiv atacator
Sursă: Analiză arhivă – Prodefence Team
Figura 8: Informații dispozitiv atacator
Sursă: Analiză arhivă – Prodefence Team

Așa cum se poate observa din imaginea următoare, avem informații despre sistemul de operare a dispozitivului folosit în atacul cibernetic.

Figura 9: Parte din rezultatele scanărilor
Sursă: Analiză arhivă – Prodefence Team(conține elemente editate)
Figura 10: Parte din rezultatele scanărilor
Sursă: Analiză arhivă – Prodefence Team(conține elemente editate)

Rapoartele conțin informații despre serverul folosit de atacator: IP-uri locale, servere VPS, proxy, VPN și desigur serverele țintă.

Figura 11: Parte din rezultatele scanărilor
Sursă: Analiză arhivă – Prodefence Team(conține elemente editate)

Conform datelor expuse în cele două fișiere (html și txt), locația atacatorului sau setările dispozitivului folosit relevă faptul că atacul a fost executat din MSK, Rusia 2019, prin intermediul unui calculator virtual(Windows VPS). Așa cum am menționat anterior, este o tehnică des întâlnită folosită pentru inducerea în eroare a analiștilor de securitate cibernetică. Dacă totuși este o neglijență a atacatorului….

Ce putem învăța din acest articol este faptul că putem fi oricând ținte pentru atacatorii cibernetici, mai ales dacă ocupăm poziții importante.. sau mai puțin importante în anumite instituții sau firme private.

În cazul analizat, persoanele implicate sunt specializate în securitate cibernetică și gradul lor de conștientizare a pericolelor este la un nivel ridicat, dar asta nu înseamnă că toți angajații sunt specializați, de aceea educația cibernetică și campaniile de avertizare trebuie să existe în formă continuă și adaptată la noile metode de atacuri cibernetice.

Educație – Avertizări – Implicare.

500,000 conturi Fortigate VPN – Rolul avertizărilor timpurii din partea specialiștilor în securitate cibernetică.

Septembrie 2021.

Fortigate VPN leak. Lista a 500.000 de servere a fost făcută publică zilele și toată lumea a început să reacționeze, să încerce remedierea vulnerabilităților care le expuneau datele de acces.

Sursă: CERT-RO – 2021/09/09

Ceea ce trebuie să înțeles, este faptul că vulnerabilitatea a devenit publică cu mult înainte, deci… aceasta a fost exploatată o perioadă bună de timp de câteva grupuri restrânse, iar după publicare a fost exploatată de toți cei interesați și pricepuți la astfel de activități. Acum, la expunerea totală a datelor de acces, serverele vulnerabile sunt exploatate de oricine.

Februarie 2021

Am aflat și căutat informații despre vulnerabilitate, am testat impactul asupra severului de VPN.
Am început analizarea infrastructurii din România, pentru a găsi potențiale servere, asupra cărora ar putea avea impact vulnerabilitatea.
Într-un mod subtil am lansat o avertizare și pe social media, știind că cei interesați vor cere informații despre vulnerabilitate.

Martie 2021.


Am adunat informațiile despre serverele din România care rulează acest serviciu și am trimis avertizarea către Centrul National de Răspuns la Incidente Cibernetice (CERT-RO) , devenit DNSC – Directoratul National de Securitate Cibernetică.

Echipa de răspuns la incidente a preluat informațiile și în regim de urgență s-a trecut la găsirea deținătorilor și implicit avertizarea acestora, cu privire la vulnerabilitatea care afișează datele de logare a utilizatorilor de VPN.

Cei afectați aparțineau sectorului public, dar și privat. Instituții, distribuitori echipamente medicale, agentie turism,  telecomunicații, lanț farmaceutic… plus IP-uri ale căror deținători nu am avut timp să le analizăm, dar echipa CERT-RO s-a ocupat în detaliu.

Un număr impresionant de servere care erau deja exploatate sau urmau să fie, luând în calcul rapiditatea răspândirii informațiilor despre vulnerabilitate și apariția tutorialelor de exploatare.

Revenim la Septembrie 2021.

O listă impresionantă apare public. Lista conține toate serverele care au fost vulnerabile de la apariția publică a CVE-ului, dar și toate datele de logare ale utilizatorilor.

De fapt, știrea apărută pe toate canalele vorbește despre o listă apărută și în mod clar, incă nu o avea toată lumea. Cert este că, mai nou o aveau cei care frecventează anumite platforme hacking, aceștia fiind analiști/ cercetători în securitate cibernetică și desigur, cei care sunt implicați în activități cibernetice ilegale.

„nicxxx:Rad@6464#”,./10443_/RO/136.x.x.x.txt”,”nicxxx:Rad@6464#”, „ip”: „136.x.x.x”

 „uzexxx:12%asdxx”,./10443_/RO/86.x.x.x.txt”,”uzexxx:12%asdxx”, „ip”: „86.x.x.x”

 „delxxx:ote@xx”,./10443_/RO/5.x.x.x.txt”,”delxxx:ote@xx”, „ip”: „5.x.x.x”

 „pexxx:Opxx”,./10443_/RO/86.x.x.x.txt”,”pexxx:Opxx”, „ip”: „86.x.x.x”

 „sixxx:SDxx”,./10443_/RO/86.x.x.x.txt”,”sixxx:SDxx”, „ip”: „86.x.x.x”

 „tdxxx:diPxx”,./10443_/RO/5.x.x.x.txt”,”tdxxx:diPxx”, „ip”: „5.x.x.x”

Acesta a fost moment de panică pentru administratori, IT-iști, centre de Securitate cibernetică etc.
Dar nu și pentru noi… în mod sigur nici pentru DNSC România.

În ceea ce privește România, lista conține serverele trimise de noi catre DNSC..în  Martie 2021, dar și câteva noi.

Iar din auzite, unele entități și-au rezolvat rapid vulnerabilitatea, dar sunt sigur că nu s-au conformat toți!

Din punctul nostru de vedere, situația este următoarea.
Vulnerabilitatea este exploatată de mult timp, deci administratorii nu ar fi putut face ceva, dar, cel puțin din Martie 2021 puteau da curs avertizării inițiate de echipa CERT-RO, pentru a evita compromiterea sau o nouă compromitele, care din acel moment putea veni din partea oricărui doritor de exploatare a serverelor.

Ceea ce nu este foarte discutat, este faptul că toată lumea s-a concentrat pe eliminarea vulnerabilității, dar nimeni nu vorbește despre serverele deja exploatate.
Cu ce au fost infectate? Ce comenzi au fost executate?
Interesant, nu?

În concluzie, atragem atenția asupra importanței comunicării și a conformării, atunci cănd avertizați sau informați despre anumite vulnerabilități. Cei care s-au conformat in Martie, nu au avut motive de panică în Septembrie.

Mulțumesc echipei de răspuns la incidente din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, pentru promptitudinea și seriozitatea de care dau dovadă la fiecare avertizare/ informare trimisă de către echipa Prodefence!!!

Mirai Botnet – România – Implicare – Detecție

Botnet-ul Mirai, pare a nu mai fi un super subiect, deși exploatează o gamă largă de dispozitive aflate online.

Ce face Mirai Botnet? Simplu! Am mai discutat despre el!
https://www.prodefence.ro/mirai-botnet-berbew-backdoor-ip-urile-de-iot-din-romania-folosite-in-activitati-ilegale/

De asemenea, au existat și alte avertizări!


Execută comenzile hackerilor, indiferent care ar fi acestea: scanarea altor dispozitive, furt de date, forțarea datelor de acces, distribuire de malware …etc.
Dar, principala utilizare a fost integrarea acestora într-o armată digitală, deservind la atacuri în masă a altor rețele, cunoscutele atacuri DDOS.
Simplicat la maxim… face ca dispozitivul infectat să devină un sclav al dorințelor hackerilor.

Sursă: imperva.com

Partea interesantă este că botnet-ul se instalează în dispozitive mai puțin securizate și mai puțin verificate de deținători: routere, console gaming, dispozitive smart folosite în locuințe etc, astfel fiind mai greu de detectat activitățile acestuia.

Detecție

Sursă:https://threatmap.checkpoint.com/

Detecția botnet-ului este simțită deseori de deținători, dar ignorată.. din lipsă de educație cibernetică și este trecută la categoria ”..iar face figuri net-ul..”

Când este sesizabilă acțiunea unui botnet?
Atunci când primește comanda de scanare a altor dispozitive sau în cazul unui atac de tip DDOS, deoarece folosește foarte mult trafic.
Dar dacă este setat să acționeze în intervale de timp bazate pe fusul orar, cel mai probabil va folosi traficul atunci când noi suntem la somn sau în afara orelor de muncă.

Avem și 2 variante mai bune de detecție.

Varianta de contractare a unui specialist sau instalarea unei aplicații de monitorizare/ alertare.
Monitorizarea traficului, analizarea acestuia și descoperirea dispozitivului/ lor compromise.
*Această variantă este pentru Instituții, firme private sau persoane care vor sa stie ce se întâmplă cu dispozitivele lor.

Sau folosirea platformelor online, în speranța că IP-ul folosit a fost interceptat ca având activități suspicioase.

Un astfel de tool este Mirai tracker!
Arată ultima activitate stocată și o serie de alte platforme, care sunt sursa tracker-ului.

De exemplu, pentru a găsi IP-urile de România, se adaugă ”RO” în căsuța de Search.

Iar adresa finală va fi: https://mirai.security.gives/index.php?search=RO

*la fel poate fi folosit pentru orice altă țară!

O altă platformă foarte folosită este GreyNoise.

Rezultatele sunt destul de clare. 370 de Ip-uri au sau avut legătură cu semnatura botnet-ului Mirai.

De asemenea, se poate folosi Google search. Se adaugă IP-ul dorit, iar rezultatele vă vor indica prezența acestuia pe anumite platforme.

Pentru evitarea unor situații, cel mai bine este să evitați folosirea unor dispozitive vechi sau care nu permit actualizarea.
Iar dacă totuși ”..iar face figuri net-ul..” prea des, este bine să anunțați firma de la care aveți internet, IT-istul Instituției unde lucrați sau un specialist care să vă îndrume.

Dacă vei alege varianta clasică: ”Nu are ce să îmi ia mie!” și vei ignora, nu faci decât să accepți faptul că ajuți la succesul ilegalităților cibernetice. Casa sau biroul tău, vor fi un punct de trecere deschis, pentru infractorii cibernetici.

În rest, totul ok!

Pagini web compromise – Ransomware – România

După cum am menționat în articolele anterioare, dacă vrem să avem parte de acea schimbare, la nivel de securitate cibernetică, trebuie să colaborăm și să ne implicăm în această activitate zilnică.

Pe social media am anunțat apariția unei pagini ce părea afectată de Ransomware, dar era doar începutul, deoarece hackerul anunțase deja compromiterea a 3 servere de hosting. Au urmat alte 28 de pagini atacate de aceiași persoană, dar și o surpriză din partea unui atacator român care a criptat pagina unei instituții.

Adresele găsite au ajuns la CERT-RO, pentru a putea fi anunțați deținătorii. O parte dintre aceștia au luat măsurile necesare.. sau au făcut ce au putut, dar au avut inițiativă.
În schimb, o parte dintre cele 28 de pagini încă sunt la același stadiu, așa că îi vom anunța prin acest articol draguț!

Listă domenii afectate la momentul realizării articolului:

  • http://raufar.ro/
  • http://raufarwater.ro/
  • http://www.bigprintsolutions.ro/
  • http://militarywatch.ro/
  • http://imfarco.ro/
  • http://forsining.ro/
  • http://www.psihologmures.ro/
  • https://clubaventura.ro/

O altă surpriză vine din partea atacatorilor români. O nouă pagină criptată și semnată de o grupare românească!

http://gestino.ro/
Plus încă una >> http://eurodinamic.ro/

Așadar aici suntem! Lucrurile evoluează în toate direcțiile!
Nimic nu poate fi 100% securizat, dar măcar să încercăm!

Succes în activitățile pe care le aveți!

Cu respect,

Alexandru Angheluș!

Listă IP-uri compromise România – Cobalt, Scythe, Mythic, Posh

Pentru susținerea conceptului de colaborare, așa cum scriam și în articolul Colaborare, Buget, Implicare | Ransomware – Cobalt Strike, în acest articol vor fi adăugate IP-urile din România, care sunt/ sau au fost compromise, prin intermediul agenților de exploatare Cobalt Strike, Scythe, Mythic și Posh.

Datele sunt publice, doar că, pentru centralizarea lor trebuie alocat puțin timp.
Ideea este ca cei din comunitatea de securitate cibernetică să aibă acces la aceste date, pentru a își putea proteja infrastructura lor sau a clienților.

Inițial, avertizarea a ajuns la CERT-RO, cu detaliile necesare, iar pe social media doar ca informație.


Ip-urile din lista următoare, sunt servere sau dispozitive care au intrat în legătură cu agenți de exploatare, deoarece au/ au avut vulnerabilități exploatabile. Unele IP-uri apar în mai multe liste, ceea ce denotă că au fost testate/ exploatate din mai multe direcții.

Cobalt 1 Cobalt 2 Cobalt 3 Cobalt 4 Cobalt 5
Mythic 1 Mythic 2
Metasploit ssl listener Metasploit ssl listener
Merlin
MacC2 MacC2
Shad0w
GRAT2 C2
Covenant
SILENTRINITY
PoshC2

Sursa semnăturilor(hash): GitHub

Descoperirea la timp a unui server deja compromis, poate preveni un incident major. Uneori serverele sau dispozitivele sunt deja compromise, dar hackerii încă nu au început exploatarea lor, așa că trebuiesc luate măsuri IMEDIAT!

Succes la patch-uri și spor la treabă!

Colaborare, Buget, Implicare | Ransomware – Cobalt Strike

Așa cum se obișnuiește, în urma unui atac cibernetic, apăr articole despre incident și despre ce se putea face, pentru a nu ajunge în această situație.
Aceiași reacție avem și acum, în urma atacului Ransomware de la Colonial Pipeline. Au apărut soluții și idei, se aruncă vina din stânga în dreapta…

Dar ce se întâmplă cu articolele apărute înainte de incident? Deoarece, în cazul exploatării cu Cobalt Strike au fost suficiente indicii ale serverelor posibil compromise, semnături și metode de descoperire a acestora, la nivel mondial, toate postate de specialiști în securitate cibernetică.

Este foarte simplu!
– Acolo unde există sisteme de prevenție și echipe de securitate cibernetică, se colectează informațiile din mediul online,
– CERT-urile naționale trimit alerte către cei vizați, atunci cănd au informațiile necesare,
– Specialiștii în securitate cibernetică avertizează administratorii de sisteme, prin intermediul articolelor sau în mod direct!

Informația se blochează sau este procesată greu acolo unde nu există: buget, specialiști angajați, conducere responsabilă, implicare.
Mai concret, blocajele apar acolo unde:
– IT-istul este plătit dintr-un buget mic mic, care a fost alocat pe ultima foaie, dar trebuie să facă munca a 2-3 persoane.
– Poziția de specialist IT a fost ocupată de un nepot, sau un cumătru care are competențe in… PDF, iar acesta trimite alertele… în Spam.
– Infrastructura este veche, iar IT-stul este limitat în acțiuni sau trebuie sa aloce foarte mult timp pentru implementare….etc

Revenim la Cobalt Strike. Revenim la Ransomware. Revenim la alerte care pot preveni un incident major.

12 Aprilie. O parte din informatii deja ajung la CERT-RO.

21 Aprilie 2021. Este ”doar o postare”, un mic text și o imagine cu câteva informații. Câteva tag-uri: educatiecibernetica #prodefence #malware #romania #cobaltstrike #audit #pentesting #infrastructura #implicare (ajută la apariția articolului în feed-ul persoanelor interesate de aceste tag-uri) și 2 pagini etichetate CERT-RO – ProDefence (CERT-RO este etichetată atunci când deja informația a ajuns la ei, iar ProDefence pentru că … noi)

În spatele acestei postări aparent simple, a fost consumat foarte mult timp pentru găsirea unei soluții de descoperire a serverelor care au sau au avut legătură cu Cobalt Strike.
– Căutare informații publicate de alți specialiști,
– Încercare metode noi de căutare, adaptarea unor metode mai vechi la ceea ce căutam,
– Gasire semnături malware din publicații, din platforme analiza malware, analiză malware,
– Testarea și găsirea unei formule adecvate pentru descoperirea serverelor,
– Centralizarea informațiilor găsite.

Am menționat CERT-RO, deoarece la ei ajung informațiile care au legătura cu infrastructura IT din România.
Fără a mai menționa ce ajunge la ei zilnic, am trimis și un pachet cu 322 IP-uri din România, care au cel putin una din cele 4 semnaturi(inițial 3) Cobalt Strike.
Îl voi menționa pe Ovidiu Mogoșan, omul de la CERT-RO, care este asaltat zilnic de rapoartele Prodefence! Nu știu cum reușește să le rezolve pe toate, dar îi mulțumesc pentru profesionalismul și implicarea de care dă dovadă!
Da… multe informații de prelucrat! De aici și dorința domnului Director Dan Cîmpean, de a înființa DNSC – Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Mai mulți specialiști, alt buget, tehnologie, licente…. mda.. visul specialiștilor din orice domeniu: BUGET!

Mai departe!

23 Aprilie 2021. 2 avertizări despre servere compromise, care pot fi exploatate de hackeri. ”Doar” căteva sute de IP-uri din România, care au sau avut legătura cu cei 2 agenți de exploatare.
Deci, plus 1042 IP-uri pentru echipa CERT-RO!

Ceea ce vreau să subliniez, este faptul că uneori informațiile există, avem posibilitatea de a preveni incidentele majore sau mai putin majore.

Ceea ce am prezentat mai sus, este doar o mică mică parte din ceea ce se întâmplă, doar că tot acest proces de analiză și centralizare a informațiilor costă timp și bani! Mai ales că toate aceste servere pot ajunge în situația celor de la Pipline!
Specialiști sunt, dar trebuiesc motivați financiar și ”înarmați” cu sisteme care să suporte lupta în războiul cibernetic!

Care este rezolvarea acestei situații?

  • Colaborare / Implicare- Când apare o informație nouă, aceasta trebuie exploatată la maxim! Cauți, întrebi, ceri informații suplimentare de la cei care au creat avertizarea.
  • Actualizarea sistemelor de protecție cu noile informații apărute și blocarea exploatării serverelor administrate.
  • BUGET – Salarii, infrastructură, licențe…

Cu respect,

Alexandru Angheluș